Cartea de oaspeti - Csilla si Attila

Stimate Attila!

In primul rand dorim sa Va multumim ca in februarie ne-ati oferit o excursie bine organizata fara probleme si bogata in impresii placute!

Cred ca pot sa precizez, ca ducandu-ne in Cuba am sosit in cea mai contradictorie tara din lume.

In orice caz a fost o impresie fantastica ca dupa timpul viscolos de februarie din Budapesta am sosit in caldura de vara de 25 de grade a orasului Havana. Atunci am primit primul soc, cand cautand aventuri noi am pornit in oras. Nu am fost pregatiti pentru ceea ce am vazut, si pentru aceasta nici nu se poate pregati omul. Cladirile degradate, cainii vagabonzi slabiti pana la oase, mizeria si dezordinea indeamna omul ca sa se gandeasca, ca oare nu s-a ratacit cumva. Dar inainte de a ma dezamagi cu totul a sosit ghidul si ne-a prezentat orasul. Ne-a condus la niste locuri, unde noi dupa capul nostru nici nu ne gandeam sa mergem si a povestit mult despre localnici, despre obiceiuri si despre viata, astfel imediat am vazut orasul si locuitorii lor din alt punct de vedere. (Mentionez in paranteza, cu toate acestea nu am reusit sa indragim orasul Havana nici mai tarziu.)

Excursia noastra de trei saptamani l-am continuat mergand spre vest. In primul moment a trebuit sa uitam notiunile care se asociaza de o autostrada in mintea unui european, pentru ca aici nu au fost nici marcaje rutiere nici indicatoare. Dar am vazut carute cu cai, atelaje cu boi, vanzatori de usturoi, vaca scarpinandu-se in boschetii benzii de despartire, oameni alergand in mijlocul drumului, masini de-a curmezisul si politisti. A fost recomandat sa reducem viteza cand observam pe acestia din urma, dar nici asa nu am scapat de controlul de acte. Au studiat cu atentie actele primite de la firma de inchirieri auto, si ne-au dat drumul. O data ne-au prins ca am condus cu exces de viteza, dar am reusit sa negociem considerabil din  suma oribila a amenzii cu plangeri si zambete.

In partea de vest a Cubei am vizitat Valea Vinales si mogotele, Pinar del Rio si imprejurimile. A fost o impresie minunata gradina din Soroa, si cascada la o distanta de 500 de metri de aceasta, care este cunoscuta de putina lume.

Aceasta zona este citadela cultivarii tutunului. Deoarece de-a lungul drumului gasim la fiecare pas cate o plantatie de tutun, sau o uscatorie, noi am ales una la intamplare si l-am vizitat. Ca si maghiari sositi dintr-o tara "prieteneasca infratita" am fost considerati niste curiozitati, dar ne-au primit foarte prietenosi (aceasta de altfel a fost caracteristic prin toata tara) si desi ei au vorbit numai in limba spaniola (si noi nu) in mare ne-am anteles.

Deoarece la inceputul turei din cauza lipsei indicatoarelor ne-am ratacit, am avut ocazia ca sa vizitam localitatile mai mici. Frumusetile naturii  Cubei sunt captivante, dar in privinta oraselor varietatea este mai mica. Daca ai vazut una, le-ai vazut pe toate.

Pornind spre partea de sud a Cubei am facut o excursie la peninsula Zapata (Golful Porcilor), care este un teren mlastinos foarte frumos. Ferma de crocodili a fost o atractie interesanta, unde am primit si un ghid care vorbea in limba spaniola. (In Cuba la fiecare muzeu a fost un voluntar, care ne-a condus roata. De obicei le-am dat 1CUC ca si onorariu.)

Vis-a-vis de ferma de crocodili a fost un teren tip skanzen, dar dupa parerea mea acesta a fost mai mult scumpa decat interesanta, din aceasta cauza l-am lasat afara din programul nostru. A fost mult mai emotionant descoperirea valorilor naturale a peninsulei, vizitarea golfurilor mici de-a lungul litoralului acoperiti cu sfaramituri de corali si servirea unui pranz intr-o atmosfera placuta in restaurantul romantic de langa lacul micut cu apa lui dulce-sarata din pestera de langa Cueva de los Pesces. Aici ni s-a oferit posibilitatea sa facem plaja sau sa ne scufundam, dar noi am intarziat, asa ca aceste impresii au fost omise.

Cienfuegos a fost a statie importanta, este un oras in stare buna (fata de celelalte) a carui cimitir din secolul al XIX.-lea nu a putut lipsi dintre programe. (bineinteles cu ghid care vorbea in limba spaniola...)

La 19 km de acesta este o gradina botanica splendida, care este vizitata pe nedrept de putina lume, desi eu pot sa spun din experienta ca ar fi fost pacat ca sa-l lasam afara.

Dupa parerea mea Trinidad este cel mai frumos oras din Cuba, este o bijuterie cu strazile lui pavate cu pietre si cu cladirile lui romantice. Aici am vizitat mai multe muzee si am vazut multe valori ale istoriei locale. Aproape de oras se gaseste strandul nisipos Playa Ancon, care este unul dintre cele mai frumoase din Cuba. Din pacate nu am poposit mult pe aici, pentru ca ne-a asteptat urmatoare statie, edenul pamantesc, Cayo Guillermo. Aceasta insula impetritata cu mlastini mangrove este litoralul din visul fiecarui om. Apa azura, nisip alb, ca zapada, soare, palmieri...Nu ratati. Deoarece cetatenii cubanezi de fapt nu pot vizita insula, este o lume sterila, dar dupa dezordinea din orasele degradate ne-a picat bine sa petrecem doua zile intr-un mediu "european".

De aici ne-am dus in Santiago de Cuba atingand orasul Camaguey. Cel din urma nu merita nici o vorba, dar cel din fata este emotionant, frumos, distractiv. In Santiago de Cuba am vizitat muzeul Velazquez, biserica din piata centrala, si pe acoperisul terasa a hotelului Casa Granda din apropiere am consumat un suc de ananas proaspat stors.

Din Santiago ne-am continuat drumul spre Baracoa prin litoralul cu caracter de semidesert pana la padurea virgina (La Farola). Mi se pare ca sunt putine locuri mai minunate ca si aceasta pe intreaga lume. Insa drumul care porneste spre nord din Baracoa se recomanda numai pentru cei cu nervii de fier, si daca se poate numai cu tancul. Nu stiu cum a supravietuit saraca noastra masina inchiriata fara distrugerea ambelor axe aceasta aventura, dar a meritat.

Orasul Baracoa nu afost deosebit de interesant, dar "Ciocolateria" renumita prin toate meleagurile a meritat o vizita. Adevarat, ca a trebuit sa stam la rand in fata cladirii si a depins de o femeie de finetea unui ofiter care face instructaj militar, daca vom fi lasati sa intram sau nu, si dupa consumarea ciocolatii si inghetatei in pozitia de drepti, de fapt am fost dati afara din acest loc, dar a meritat aceasta aventura cu toate elementele suprarealistice ale lui.

Insa pot sa spun ca aici se gaseste strandul cel mai frumos din Cuba care este vizitat de aproximativ trei persoane (langa Villa Maguana). Fiind si noi iubitori de natura am facut o tura de cateva ore in Parcul National Humboldt acompaniati de un ghid, care vorbea in limba spaniola. Ne-am uitat la plantele exotice, am fotografiat colibri si ne-am scaldat in parau.

Intorcandu-ne la Santiago de Cuba, am urcat Grand Piedra, si la 2 km de el am vizitat o plantatie de cafea, unde am primit gustare dintr-o cafea cultivata in locul respectiv. Deoarece plantatia se gaseste de-a lungul unui drum foarte distrus (insa cu un peisaj splendid), aproximativ un turist intr-un bisec se abate acolo, am avut parte de o atentie deosebita. Bineinteles nu am scapat nici aici de taxa de intrare de 1 CUC…

Intorcandu-ne spre Havana am inclus in program vizitarea orasului Sancti Spiritus, care este un orasel foarte dragut. La Havana am participat la Tropicana Show, care a fost foarte captivant. Cea mai frumoasa parte a orasului este aleea litorala Malecon, unde valurile care s-au lovit de stanci, ajungeau la o inaltime asa de mare incat si partea de dincolo a drumului s-a udat.

Am observat in ochii oamenilor ca sunt foarte amabili si ajutatori, dar sunt destul de smecheri. La fiecare unitate de alimentatie publica au incercat sa ne pacaleasca cu cateva peso-uri, si a trebuit sa fim foarte atenti la benzinarii ca pistolul de incarcare numai atunci sa ajunga in tanc, daca deja stam in apropiere, si ceasul sa fie la zero. Pretul maxim a unei parcari este 1 CUC, dar peste tot au incercat sa mareasca pretul cumva.

Cu toate acestea cele trei saptamani petrecute in Cuba ne-au oferit impresii de neuitat.

Va multumim organizarea si serviciul de ghidare de acolo si ajutorul rapid, care ati oferit, daca am avut nevoie.

Cu multa dragoste: Csilla si Attila

<< inapoi la cartea de oaspeti